|
|
|
Romanii din Croatia se plang de dificultatile obtinerii rezidentei si de dubla impozitare Zagreb, Croatia/Romanian Global News
Vizita sefului diplomatiei romane in Croatia a fost prima vizita oficiala, la nivel de ministru de externe, de cand Romania a devenit membra NATO si UE. Croatia este primul stat din Balcanii de Vest care a inceput negocierile de aderare la UE, in octombrie 2005, fiind considerat un lider regional, cel mai bine pozitionat stat din regiune pentru aderarea la UE si NATO. Source: |
|
This page compliments of Marisa Ciceran Created:
Saturday, October 04, 2008, Last Update:
Saturday, October 04, 2008
|
In Croatia sunt inregistrati, potrivit
datelor oficiale ale ambasadei Romaniei la Zagreb, 300 de cetateni romani,
aflati mai ales la Zagreb, dar si in Rjieka sau Split, transmite
Realitatea.net. Datele ambasadei nu fac nici-o referire la comunitatea
romaneasca autohtona din peninsula Pola, asa numiti istro-romani,
vorbitori ai dialectului istro-roman, dialect al limbii romane si care
practic nu sunt recunoscuti de statul croat si nu se bucura de nici un
drept ca minoritari, transmite Romanian Global News. Reprezentanti ai
comunitatii romanesti - oameni de afaceri, directori de companii
multinationale si artisti - au avut luni seara o intrevedere cu ministrul
de externe Adrian Cioroianu pentru a-si prezenta problemele intampinate in
Croatia, in conditiile in care, in pofida sprijinului ambasadei, nu le
este oferit un sprijin institutional din partea Zagrebului tocmai din
cauza dimensiunii reduse a comunitatii. Principalele dificultati de care
s-au plans romanii au fost cea a obtinerii premiselor de rezidenta in
Croatia si cea a reintregirii familiei. Croatia a emis de curand o noua
lege potrivit careia, pentru a obtine drept de rezidenta, cetatenii
straini sunt obligati sa lucreze doi ani, dupa care primesc permis de
rezidenta pentru un an. Abia din acel moment ei pot sa-si reintregeasca
familia, dupa cum au explicat reprezentantii comunitatii romane. In acest
context, o problema o pune si legea prin care cetatenii straini care nu
lucreaza nu pot sa petreaca mai mult de sase luni pe an in Croatia, fara a
depasi insa trei luni consecutiv. Prevederile sunt valabile pentru toti
cetatenii straini si vor fi ridicate pentru tarile UE in momentul in care
Croatia va deveni tara membra. In plus, o alta problema semnalata a fost
cea a obtinerii domiciliului permanent in Croatia, pentru care este
obligatoriu un test de limba croata. Romanii au atras atentia ca aceste
legi nu a fost aduse la cunostinta opiniei publice, subiecul fiind evitat
de catre mass-media croate. In conditiile in care angajati de toate
nationalitatile sunt afectati de aceste dificultati, ambasadoarea Romaniei
la Zagreb, Oana-Cristina Popa, a dat asigurari ca a discutat cu alti
ambasadori UE stabilind ca sunt necesare demersuri de tip lobby pentru
gasirea unei solutii. Oamenii de afaceri romani au atras atentia si asupra
problemei dublei impozitari si a faptului ca in Romania nu exista un
mecanism institutional la nivelul Ministerului de Finante prin care darile
platite de catre acestia sa poata sa fie recuperate. Reprezentantii
breslei artistilor, patru balerini ai Baletului din Zagreb, care in total
numara 14 balerini romani - printre care chiar prim-balerinul - au
semnalat si o alta nemultumire, si anume cea a nesemnarii acordului
cultural intre cele doua tari. Acest fapt ingreuneaza colaborarea in
domeniu, mai ales din punctul de vedere al schimbului de artisti. De
exemplu, unui artist care a lucrat noua ani in Romania si apoi s-a mutat
in Croatia nu ii este recunoscut niciun an de vechime, ceea ce
influenteaza in mod negativ iesirea la pensie. Un alt acord care
stagneaza, a subliniat ambasadoarea, este cel in domeniul educatiei,
pentru care Romania si-a incheiat demersurile, asteptand acum ca partea
croata sa isi definitiveze activitatile necesare. In ceea ce priveste
imaginea romanilor perceputa de cetatenii croati, comunitatea a fost
foarte optimista. Astfel, chiar daca in anii '90 perceptia era
defavorabila, ca apoi dupa 2000 sa se imbunatateasca nesemnificativ,
incepand cu anul 2003 atitudinea croatilor fata de Romania s-a schimbat
radical. Acestia au inceput, potrivit romanilor prezenti la intalnire, sa
vada in Romania un model demn de urmat, privind admirativ catre tara
noastra, mai ales dupa aderarea la UE si NATO. Ministrul de externe roman
a dat asigurari ca MAE, prin toate structurile sale, incearca sa ofere
solutii problemelor semnalate, chiar si in privinta celor care nu depind
direct de ministerul pe care il conduce, urmand sa sesizeze institutiile
vizate si solicitand sprijin in vederea rezolvarii problemelor. Adrian
Cioroianu a inceput, luni, la Zagreb, un turneu regional care mai are ca
puncte de escala Muntenegru, Macedonia si Bulgaria. Miza acestor vizite
oficiale se inscrie atat in marja summitului NATO de la Bucuresti, din 2-4
aprilie, dar si in contextul international tensionat declansat de
proclamarea unilaterala a independentei Kosovo.