|
Istro-romanii si limba
lor, la coada listei intereselor si preocuparilor Ministerului Culturii
roman
Sibiu,
Romania/Romanian Global News
joi, 11 septembrie 2008
Ne
mai miram ca nu ne respecta altii cand noi nu stim sa respectam ce-i al
nostru? Recent Sibiul, mai precis Complexul National Muzeal Astra, a
gazduit un eveniment important dedicat istro-romanilor din
Croatia. Prof.dr. Corneliu Bucur,
Consilier Judetean considera ca liderii locali ai Sibiului au dat dovada
de o lipsa crasa de interes pentru manifestare dar si pentru subiectul
acesteia: comunitatea de istro-romani, pe cale de disparitie, din Croatia,
de care s-a interesat Discovery Chanel, incluzandu-i in comunitati si
limbi pe cale de disparitie, dar urbea sibiana pare ca nu stie si nu vede
nimic. Redam integral textul comunicatului de presa.
Sibiul a gazduit, in zilele de 5-7 septembrie, in organizarea Complexului
National Muzeal „Astra” (in colaborare cu Universitatea de Vest,
Timisoara), un eveniment cultural-stiintific de importanta internationala:
„Simpozionul stiintific ”Repere cultural-istorice istroromane”
(Casa Artelor, 6 septembrie, de la orele 9,00), acompaniat de o
Expozitie documentar-istorica si culturala despre ramura
occidentala a romanitatii orientale, „Istroromanii din Croatia”,
realizata – dupa un travaliu documentarist de zeci de ani, cu o pasiune si
o tenacitate recomandabila ca model – de catre Ervino Curtis, din Trieste,
Presedintele Asociatiei de prietenie italo-romana „Decebal”, cu sediul in
Trieste, Italia (Sala de expozitii a Primariei Sibiului, vineri, 5 sept.,
orele 17,00) si complinit de spectacolul folcloric oferit de
formatia locuitorilor istroromani din Zejani/Croatia, condusa de domnul
Mauro Doricici (sambata, 6 sept. Piata Mare, orele 19,00). Inutil cred, sa
precizez ca la nici unul din evenimentele de mai sus, nu am fost onorati
de nici o personalitate oficiala din partea conducerii institutiilor
reprezentative nationale (Ministerul Culturii si Cultelor) si locale
(Primaria Sibiului) !!!Evenimentul cultural si stiintific gazduit de Sibiu
dobandeste o relevanta cu totul speciala in contextul in care, prin
interventia deputatului Vlad Cubreacov, membru al Adunarii Parlamentare a
Consiliului Europei, transmis si la UNESCO, s-a atras atentia comunitatii
internationale asupra pericolului iminent al disparitiei comunitatii
istro-romane, apartenente, organic, din perspectiva istorica, etnica si
lingvistica (deci, culturala) romanitatii zamislite prin romanizarea
traco-ilirilor, la inceputul primului mileniu, dispersate dupa invazia
slavilor (sec. VI) si cucerirea Balcanilor.Ei bine, intreg acest
florilegiu cultural-stiintific a fost tratat, in mod evident, inconstient
si iresponsabil de majoritatea presei scrise si audiovizuale sibiene,
atitudine compensata, din fericire, de o prezenta „activa” – vezi
cotidianul national „Ziua” din 6 sept.a.c. – profund atasata cauzei si
temei, a Dlui Valentin Hossu.In schimb, pe frontispiciul cotidianului cel
mai citit de sibieni, in ziua de 6 septembrie, se lafaia o poza color
(”rasfatata” pe jumatate din suprafata primei pagini), anuntand cea de a
doua inaugurare (?!) a Muzeului de Istorie Naturala, in prezenta (cum s-ar
fi putut, oare, altfel ?) a Ministrului Culturii, dl. Adrian Iorgulescu, a
Primarului, Vice-Prefectului, Episcopului Evanghelic si a altor autoritati
laice si ecleziastice.Concluzia este evidenta: o lucrare administrativa
(restaurarea unei cladiri), executata din fonduri publice, si una
culturala (reorganizarea expozitiei Muzeului de Istorie Naturala) a
depasit, cu mult, ca pretuire din partea autoritatilor, si, as spune, in
mod necuvenit, un eveniment de importanta cardinala, aflat pe agenda
Consiliului Europei, a Parlamentului European si a UNESCO, vizand salvarea
de la moarte a uneia din cele 7000 de limbi vorbite azi in lume, o limba
de sorginte romanica, apartenenta fondului comun romanesc, limba
istroromana, prin disparitia biologica a insasi comunitatii
istroromane.Asistam, astfel (si nu este prima oara!), in prezenta
„inocenta” (dar deplin culpabila) a insusi ministrului Culturii, ca si a
autoritatilor administrative si politice locale, la un gest simbolic al
provincialismului cultural (caracterizat prin excesiva „apetenta” pentru
„local” si „administrativ”, incomparabil mai mare decat cea pentru
valorile nationale si internationale!)Si cand te gandesti ca numai acum
cateva luni, ne leganam in desarta iluzie ca putem fi, dincolo de
accidentalul si circumstantialul vointei altora (Luxemburgul), dar mai
ales, dincolo de evenimentialul spectacolelor stridente „de sunet si
lumina”, o adevarata „Capitala culturala europeana”! Vise desarte,
traumatizate de un politicianism ”de doi bani”.
Source:
|